marți, 29 martie 2016

Singuratate

Esti cu mine cand toti au plecat
Trezesti amintirile sufletului colorat
Cand cu totii de mine au uitat
Astepti ca deobicei sa fiu sufocat

Cand tarziu, noaptea ma priveste
Tu fiind cea ce ma ocroteste
Sufletul meu viu mi-l vestejeste
Compania ta usor ma sfarseste

De-as avea aripi, tot nu as zbura
Compania ta, m-ar ingreuna
Si-as muri, singur incercand
Sa fac curcubeu din acest mormant

De-ai pleca, n-as plange o clipa
M-as bucura, inima mi-ar fi iubita
Dar stiu, nu-ti place sa renunti
Te aduni ca si ridurile ale melei frunti

Sa plang ca te am pe tine, nu vreau
Fiindca atunci cand soseai, ele plecau
Si parca mereu am simtit o nostalgie
Sa stiu ca te am vesela si vie

Oh...iubire nedorita ce-mi esti
As fi vrut sa fii doar in povesti
Sa ma cruti, macar pentr-un moment
Sa ma lasi sa ies din acest stadiu inert