Renasterea lumii

Lume, mozaic neinteles,
Asa de mult am mers,
Incat sensul e sters.
Poate-l voi gasi in vers.

Desi esti necrutatoare,
Parca-mi esti si iubitoare,
Ma aproprii si mai mult,
Ma faci mereu sa uit.

Imi dai si-mi iei totul
Inca iti mai am norocul

Am crezut ca vei muri
Langa tine nu voi fi
Iar asta m-ar fi durut
Noaptea fiind mormant
Al iubitei mele lumi.

Totusi te vad cum renasti

E ireal cum si acum taci

Iubire,nebunie si idei

Umezeala ploilor toamnei

Balade si cantece dulci

Energia pe care mi-o aduci

Sunt toate in inima mea

Cum esti si tu in ea